Ingropat, frumos, nefiresc de real si simplu… Ganduri tampite si temeri efemere….. aaaa…… si lupte inutile, doar atat imi mai amintesc……. A fost o data ….. chiar suna frumos …… cu printesa rapita si printul fermecator…. Dar de, asa e cu povestile astea : nimeni nu le crede , iar timpul stii bine ca nu iarta pe nimeni…..
Si deci, printesa a asteptat la nesfarsit printul frumos care pur si simplu trebuia sa vina pe un cal alb sa o salveze…. Si a asteptat, … Doamne! da ce rabdare a avut!!!…. si azi si maine…. mereu singura… dar n-a venit. Tic-Tac,…. nimic nu mai e la fel, chiar si raza de soare si-a schimbat nuanta,… povestile spun c-ar fi stat mult timp inchisa in turnul de fildes,…. cica o data, un om bun, muncitor cinstit, a trecut pe la ea….. Dar ce dezamagire!!! nu era printul in armura stralucitoare si nici macar nu avea un cal….
-A apus vremea ta de mult printesa! Nu mai exista printi…
– Dar inca mai exista printese care trebuie sa fie salvate…. Eu stiu si nu ma tem, el va veni, eu stiu….
Sfarsitul povestii? Nu stiu, cica s-ar fi pierdut printre vechile carti ale bunicului meu… Eu mi-am incheiat rolul aici… restul? este treaba voastra… final fericit?, trist?, incert?… habar nu am, oricum nu mai este povestea mea, acum e a voastra…. Nu mai e timp… pana si ultima lacrima mi s-a uscat pe obraz… Nu mai vreau romante meschine, apuse intr-o carte groasa si veche…..
